Asculta Imnul de Campanie AMN

 

 

 



Ion PAREA: „AGRICULTORII RÂŞCĂNENI DISPUN DE UN POTENŢIAL ENORM: MĂRFURILE NOASTRE POT CONCURA CU CELE DE IMPORT”

2010-01-29 11:12:41

NOUL PREŞEDINTE AL RAIONULUI CONSIDERĂ CĂ ÎN ZONĂ POATE FI RELUATĂ CULTIVAREA TUTUNULUI

La 30 decembrie 2009, în cadrul şedinţei Consiliului raional Râşcani, majoritatea consilierilor au votat pentru alegerea lui Ion Parea în funcţia de preşedinte al raionului. Au concurat doi candidaţi. Pentru reprezentantul AMN şi-au dat votul 24 de consilieri, inclusiv din partea Partidului Democrat şi PCRM.

Ion Parea şi-a început activitatea în raionul Râşcani după absolvirea Universităţii Agrare. În anii 1998-99, a fost preşedinte al aceluiaşi raion. Apoi a fost numit Director general al Direcţiei agricole şi industriei prelucrătoare a judeţului Bălţi. În ultima perioadă, a lucrat în calitate de director-adjunct al SA «Fabrica de prelucrare Reuţel».

- Cred că îi cunosc bine pe oamenii locului, precum şi specificul producţiei agricole din cadrul raionului Râşcani. Există un potenţial pentru dezvoltare şi pentru îmbunătăţirea vieţii fiecărui cetăţean. Potrivit teritoriului, acesta este unul dintre cele cinci raioane mai mari din republică, cu o populaţie de peste 80 mii de locuitori. În afară de aceasta, Râşcanii sunt printre primele zece raioane ale republicii conform indicatorilor de cultivare a soii, florii-soarelui şi merelor.

Doresc să remarc că, în perioada de tranziţie, gospodăriile raionului şi-au păstrat potenţialul, fiind reformate în cooperative, societăţi pe acţiuni şi societăţi cu răspundere limitată. Actualmente, acestea avansează. Întreprinderile agricole din raion au exportat ouă şi carne de pasăre în Iran, România şi Rusia. În prezent, funcţionează eficient întreprinderile de porcine, fermele de prăsilă, punctele de colectare a laptelui.

Conducătorii de gospodării susţin modificările în politica agrară, promovate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, condus de Valeriu Cosarciuc. Agricultorii noştri nu aşteaptă doar facilităţi şi subvenţii din partea statului, dar au aprobat ei înşişi un program de avansare a producerii laptelui. Întreprinderile de prelucrare SA „Lactis” şi „Barza Albă” utilizează materia primă locală. E o posibilitate de a fabrica un larg asortiment de produse lactate, inclusiv de brânzeturi de înaltă calitate. În condiţiile unui import masiv, producţia noastră nu numai că face faţă concurenţei, dar şi se consideră că este cu mult mai bună.

Conducătorii de gospodării planifică şi reluarea cultivării tutunului. La ora actuală, întreprinderile republicane utilizează în temei materia primă de import. Dar să ne amintim că, anterior, doar gospodăriile din satele Pelinia şi Corlăteni produceau de la 800 până la 1200 de tone de tutun uscat!

Desigur, am planuri concrete pentru a contribui la ameliorarea situaţiei sociale din raion. Este cunoscut faptul că mulţi dintre cei plecaţi peste hotare ar dori să revină la baştină. Este necesar să încheiem gazificarea, să contribuim la construcţia apeductului Soroca-Bălţi, ceea ce ne-ar permite să reducem plata pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare. Cred că e timpul să efectuăm şi revizia încăperilor în care anterior erau amplasate băile, să le restaurăm.

În principiu, pentru toate lucrurile bune este nevoie de o echipă pe potrivă de tovarăşi de idei. O vom alege şi vom soluţiona multe sarcini!

A înregistrat Marina TIMOTIN